Nu am mai scris pe blog pentru că am fost plecaţi la Negrileasa la Sărbătoarea Narciselor.
De fapt, noi ne-am dus la cabană să luăm o mică pauză de relaxare, după o perioadă aglomerată.
Am plecat sâmbătă pe la ora 10, după ce am terminat eu cu examenul la limba engleză. Prin Miceşti, Cristi mă trece pe mine la volan, el răsfăţându-se cu o bere rece. Drumul a fost liber şi la ieşirea din Feneş, cum se intră pe drumul forestier, Cristi a trecut la volan, fiind rândul meu la berea rece. O vreme plăcută...şi mirosul pădurii ne încântă. Ne era aşa de dor! Ajungem la cabană unde ne aştepta finul tatălui lui Cristi cu jumătate de găletuţă cu ciuperci (ciuciuleţi de rouă). Cristi şi cu finul se pun să faca tocana de ciuciuleţi la care adaugă vreo 3-4 cepe. Pe finu' începe să-l doară stomacul. HA! El dă vina pe ceapa! În nici un caz nu dă vina pe vinars+vin+bere! Ceapa e de vină! Hihihihihi
Se pune să tragă un pui de somn. Între timp, Cristi cu Moşu' tratează cu pădurarul să-l ducă pe finu' acasă, că îi e dor de nevastă, că nu mai vorbeşte cu noi. Un pic mai era şi pădurarul îl suia cu tot cu saltea în carlingă pe iarba proaspăt cosită, numai ca să-l ducă acasă la nevastă. A încercat Cristi să-l convingă pe pădurar să meargă să-l trezească pe finu', da noroc că nu s-a dus, că aşa şi-o auzea..._(ahahahaha). Am râs în ziua aia...mai ales când s-a trezit finu' şi a auzit că am vrut să-l vindem...
Spre seară au apărut şi vecinii de langă noi. Mai stăm la un pahar de vorbă, stabilim ce facem ziua următoare şi apoi ne retragem la somnic.
A doua zi ne suim toţi în remorcă la unul dintre vecini şi pornim spre Poiana Narciselor. Drumul a fost lung, şi plin de gropi dar până la urmă am ajuns cu bine. Cam ameţiţi...dar bine.
Pornim pe dealuri printre narcise...E superb! Mai râdem de câte unii...că deh! Tu vi pe dealuri în costum şi la cravată? Mai era o tanti care dormea între narcise. Cine trecea pe lângă ea, se uita la ea şi rupea câte o narcisă. Apăi le-am zis :"-Punei-le pe piept!" Nu cu răutate...hihihihi
Binenţeles că ne-am întâlnit acolo cu cei de la A.T.E. Trascău Corp Zlatna care au în custodie Aria Protejată "Poiana cu Narcise de la Negrileasa". Stăm puţin cu ei, apoi mergem să privim spectacolul. Cântece populare, dansuri populare, dansuri ţigăneşti etc.
A urcat pe scenă şi un grup de cântăreţi mai în vârstă. Nu vreau să fiu rea cu ei dar au fost sub orice critică. Nici nu mă mir că nu le-a dat microfon. Şi când le-a dat microfon, i-au tăiat piuitul...Pe bună dreptate! Eu înţeleg că au vrut să fie patrioţi dar...nu le-a reuşit.
În rest ce să vă zic...plin de motociclete şi de ATV-uri. Nu ştiu cu ce îi încântă pe ei să vină şi să facă atâta gălăgie şi să se dea în stambă(la câte înjurături şi-au luat...au tolba plină). Un motociclist era să se suie pe doi poliţişti, iar aceştia nu au zis nimic, doar s-au uitat ca boii la poarta nouă.
Am mai văzut gunoaie. Că aşa e românul. Era o plăcuţă acolo interesantă : "Arunci gunoi, eşti un gunoi!"
Nu am stat mult şi am hotărât să ne întoarcem la maşină şi să mergem la cabane. Drumul ni s-a părut mai lung şi mai obositor şi fiind şi flămânzi...
Ajunşi la cabană ne punem să facem focul să şi grătărim ceva (peşte, carne, cartofi). Nu am prea mâncat deşi mâncarea a ieşit super! Ne-am retras la somnic şi am dormit până ziua următoare.
Pe la ora 16 ne-am îmbarcat să ne întoarcem acasă. Cristi a condus până la intrarea în Feneş şi apoi am urmat eu. Binenţeles că a trebuit să opresc la crâşma din Feneş pentru aprovizionare (bere).
Despre Poiana cu Narcise de la Negrileasa puteţi afla mai multe de pe site-ul www.trascaucorp.ro
"Rezervaţia Poiana cu narcise de la Negrileasa, înfiinţată în anul 1995 prin hotărârea Consiliului Judeţen Alba nr. 20/1995, reconfirmată prin Legea 5/2000, este arie naturală protejată de interes naţional fiind încadrată, conform Legii 462/2001 la categoria rezervaţilor naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN. Rezervaţia botanică Poiana cu narcise de la Negrileasa, conservă o specie ocrotită de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici ruşculiţă sau luşcă.
Rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii şi Valea Grozei, şi aparţine administrativ de comuna Bucium, sat Bucium Poieni. Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1150 şi 1250m; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vălcoi.
Rezervaţia are o suprafaţă de 4,5 ha în lungul culmii, până la limita pădurii; se întind spre est până la înşeuarea de sub vârful cu cota 1260, iar la vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi".
Pentru mai multe detalii vizitaţi site-ul specificat mai sus.
Cu poze o să revin mâine că nu am descărcat încă pozele.
De fapt, noi ne-am dus la cabană să luăm o mică pauză de relaxare, după o perioadă aglomerată.
Am plecat sâmbătă pe la ora 10, după ce am terminat eu cu examenul la limba engleză. Prin Miceşti, Cristi mă trece pe mine la volan, el răsfăţându-se cu o bere rece. Drumul a fost liber şi la ieşirea din Feneş, cum se intră pe drumul forestier, Cristi a trecut la volan, fiind rândul meu la berea rece. O vreme plăcută...şi mirosul pădurii ne încântă. Ne era aşa de dor! Ajungem la cabană unde ne aştepta finul tatălui lui Cristi cu jumătate de găletuţă cu ciuperci (ciuciuleţi de rouă). Cristi şi cu finul se pun să faca tocana de ciuciuleţi la care adaugă vreo 3-4 cepe. Pe finu' începe să-l doară stomacul. HA! El dă vina pe ceapa! În nici un caz nu dă vina pe vinars+vin+bere! Ceapa e de vină! Hihihihihi
Se pune să tragă un pui de somn. Între timp, Cristi cu Moşu' tratează cu pădurarul să-l ducă pe finu' acasă, că îi e dor de nevastă, că nu mai vorbeşte cu noi. Un pic mai era şi pădurarul îl suia cu tot cu saltea în carlingă pe iarba proaspăt cosită, numai ca să-l ducă acasă la nevastă. A încercat Cristi să-l convingă pe pădurar să meargă să-l trezească pe finu', da noroc că nu s-a dus, că aşa şi-o auzea..._(ahahahaha). Am râs în ziua aia...mai ales când s-a trezit finu' şi a auzit că am vrut să-l vindem...
Spre seară au apărut şi vecinii de langă noi. Mai stăm la un pahar de vorbă, stabilim ce facem ziua următoare şi apoi ne retragem la somnic.
A doua zi ne suim toţi în remorcă la unul dintre vecini şi pornim spre Poiana Narciselor. Drumul a fost lung, şi plin de gropi dar până la urmă am ajuns cu bine. Cam ameţiţi...dar bine.
Pornim pe dealuri printre narcise...E superb! Mai râdem de câte unii...că deh! Tu vi pe dealuri în costum şi la cravată? Mai era o tanti care dormea între narcise. Cine trecea pe lângă ea, se uita la ea şi rupea câte o narcisă. Apăi le-am zis :"-Punei-le pe piept!" Nu cu răutate...hihihihi
Binenţeles că ne-am întâlnit acolo cu cei de la A.T.E. Trascău Corp Zlatna care au în custodie Aria Protejată "Poiana cu Narcise de la Negrileasa". Stăm puţin cu ei, apoi mergem să privim spectacolul. Cântece populare, dansuri populare, dansuri ţigăneşti etc.
A urcat pe scenă şi un grup de cântăreţi mai în vârstă. Nu vreau să fiu rea cu ei dar au fost sub orice critică. Nici nu mă mir că nu le-a dat microfon. Şi când le-a dat microfon, i-au tăiat piuitul...Pe bună dreptate! Eu înţeleg că au vrut să fie patrioţi dar...nu le-a reuşit.
În rest ce să vă zic...plin de motociclete şi de ATV-uri. Nu ştiu cu ce îi încântă pe ei să vină şi să facă atâta gălăgie şi să se dea în stambă(la câte înjurături şi-au luat...au tolba plină). Un motociclist era să se suie pe doi poliţişti, iar aceştia nu au zis nimic, doar s-au uitat ca boii la poarta nouă.
Am mai văzut gunoaie. Că aşa e românul. Era o plăcuţă acolo interesantă : "Arunci gunoi, eşti un gunoi!"
Nu am stat mult şi am hotărât să ne întoarcem la maşină şi să mergem la cabane. Drumul ni s-a părut mai lung şi mai obositor şi fiind şi flămânzi...
Ajunşi la cabană ne punem să facem focul să şi grătărim ceva (peşte, carne, cartofi). Nu am prea mâncat deşi mâncarea a ieşit super! Ne-am retras la somnic şi am dormit până ziua următoare.
Pe la ora 16 ne-am îmbarcat să ne întoarcem acasă. Cristi a condus până la intrarea în Feneş şi apoi am urmat eu. Binenţeles că a trebuit să opresc la crâşma din Feneş pentru aprovizionare (bere).
Despre Poiana cu Narcise de la Negrileasa puteţi afla mai multe de pe site-ul www.trascaucorp.ro
"Rezervaţia Poiana cu narcise de la Negrileasa, înfiinţată în anul 1995 prin hotărârea Consiliului Judeţen Alba nr. 20/1995, reconfirmată prin Legea 5/2000, este arie naturală protejată de interes naţional fiind încadrată, conform Legii 462/2001 la categoria rezervaţilor naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN. Rezervaţia botanică Poiana cu narcise de la Negrileasa, conservă o specie ocrotită de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici ruşculiţă sau luşcă.
Rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii şi Valea Grozei, şi aparţine administrativ de comuna Bucium, sat Bucium Poieni. Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1150 şi 1250m; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vălcoi.
Rezervaţia are o suprafaţă de 4,5 ha în lungul culmii, până la limita pădurii; se întind spre est până la înşeuarea de sub vârful cu cota 1260, iar la vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi".
Pentru mai multe detalii vizitaţi site-ul specificat mai sus.
Cu poze o să revin mâine că nu am descărcat încă pozele.
Cetatea de la Colţeşti
