joi, 27 mai 2010

Sărbătoarea Narciselor

Nu am mai scris pe blog pentru că am fost plecaţi la Negrileasa la Sărbătoarea Narciselor.
De fapt, noi ne-am dus la cabană să luăm o mică pauză de relaxare, după o perioadă aglomerată.
Am plecat sâmbătă pe la ora 10, după ce am terminat eu cu examenul la limba engleză. Prin Miceşti, Cristi mă trece pe mine la volan, el răsfăţându-se cu o bere rece. Drumul a fost liber şi la ieşirea din Feneş, cum se intră pe drumul forestier, Cristi a trecut la volan, fiind rândul meu la berea rece. O vreme plăcută...şi mirosul pădurii ne încântă. Ne era aşa de dor! Ajungem la cabană unde ne aştepta finul tatălui lui Cristi cu jumătate de găletuţă cu ciuperci (ciuciuleţi de rouă). Cristi şi cu finul se pun să faca tocana de ciuciuleţi la care adaugă vreo 3-4 cepe. Pe finu' începe să-l doară stomacul. HA! El dă vina pe ceapa! În nici un caz nu dă vina pe vinars+vin+bere! Ceapa e de vină! Hihihihihi
Se pune să tragă un pui de somn. Între timp, Cristi cu Moşu' tratează cu pădurarul să-l ducă pe finu' acasă, că îi e dor de nevastă, că nu mai vorbeşte cu noi. Un pic mai era şi pădurarul îl suia cu tot cu saltea în carlingă pe iarba proaspăt cosită, numai ca să-l ducă acasă la nevastă. A încercat Cristi să-l convingă pe pădurar să meargă să-l trezească pe finu', da noroc că nu s-a dus, că aşa şi-o auzea..._(ahahahaha). Am râs în ziua aia...mai ales când s-a trezit finu' şi a auzit că am vrut să-l vindem...
Spre seară au apărut şi vecinii de langă noi. Mai stăm la un pahar de vorbă, stabilim ce facem ziua următoare şi apoi ne retragem la somnic.
A doua zi ne suim toţi în remorcă la unul dintre vecini şi pornim spre Poiana Narciselor. Drumul a fost lung, şi plin de gropi dar până la urmă am ajuns cu bine. Cam ameţiţi...dar bine.
Pornim pe dealuri printre narcise...E superb! Mai râdem de câte unii...că deh! Tu vi pe dealuri în costum şi la cravată? Mai era o tanti care dormea între narcise. Cine trecea pe lângă ea, se uita la ea şi rupea câte o narcisă. Apăi le-am zis :"-Punei-le pe piept!" Nu cu răutate...hihihihi
Binenţeles că ne-am întâlnit acolo cu cei de la A.T.E. Trascău Corp Zlatna care au în custodie Aria Protejată "Poiana cu Narcise de la Negrileasa". Stăm puţin cu ei, apoi mergem să privim spectacolul. Cântece populare, dansuri populare, dansuri ţigăneşti etc.
A urcat pe scenă şi un grup de cântăreţi mai în vârstă. Nu vreau să fiu rea cu ei dar au fost sub orice critică. Nici nu mă mir că nu le-a dat microfon. Şi când le-a dat microfon, i-au tăiat piuitul...Pe bună dreptate! Eu înţeleg că au vrut să fie patrioţi dar...nu le-a reuşit.
În rest ce să vă zic...plin de motociclete şi de ATV-uri. Nu ştiu cu ce îi încântă pe ei să vină şi să facă atâta gălăgie şi să se dea în stambă(la câte înjurături şi-au luat...au tolba plină). Un motociclist era să se suie pe doi poliţişti, iar aceştia nu au zis nimic, doar s-au uitat ca boii la poarta nouă.
Am mai văzut gunoaie. Că aşa e românul. Era o plăcuţă acolo interesantă : "Arunci gunoi, eşti un gunoi!"
Nu am stat mult şi am hotărât să ne întoarcem la maşină şi să mergem la cabane. Drumul ni s-a părut mai lung şi mai obositor şi fiind şi flămânzi...
Ajunşi la cabană ne punem să facem focul să şi grătărim ceva (peşte, carne, cartofi). Nu am prea mâncat deşi mâncarea a ieşit super! Ne-am retras la somnic şi am dormit până ziua următoare.
Pe la ora 16 ne-am îmbarcat să ne întoarcem acasă. Cristi a condus până la intrarea în Feneş şi apoi am urmat eu. Binenţeles că a trebuit să opresc la crâşma din Feneş pentru aprovizionare (bere).

Despre Poiana cu Narcise de la Negrileasa puteţi afla mai multe de pe site-ul www.trascaucorp.ro
"Rezervaţia Poiana cu narcise de la Negrileasa, înfiinţată în anul 1995 prin hotărârea Consiliului Judeţen Alba nr. 20/1995, reconfirmată prin Legea 5/2000, este arie naturală protejată de interes naţional fiind încadrată, conform Legii 462/2001 la categoria rezervaţilor naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN. Rezervaţia botanică Poiana cu narcise de la Negrileasa, conservă o specie ocrotită de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici ruşculiţă sau luşcă.
Rezervaţia se află în Munţii Metaliferi, la est de vârful Vâlcoi (1348m), pe interfluviul dintre Valea Negrilesii şi Valea Grozei, şi aparţine administrativ de comuna Bucium, sat Bucium Poieni. Poienile cu narcise ocupă culmea şi versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor, la altitudini cuprinse între 1150 şi 1250m; după o mică întrerupere, ele se continuă pe versantul nord-estic al muntelui Vălcoi.
Rezervaţia are o suprafaţă de 4,5 ha în lungul culmii, până la limita pădurii; se întind spre est până la înşeuarea de sub vârful cu cota 1260, iar la vest până la versantul sud-estic al muntelui Vâlcoi".
Pentru mai multe detalii vizitaţi site-ul specificat mai sus.
Cu poze o să revin mâine că nu am descărcat încă pozele.

vineri, 21 mai 2010

La mulţi ani!

Cu ocazia zilelor de naştere ale fraţilor mei vreau să le fac o urare.
La mulţi ani dragii mei! Să aveţi parte numai de bucurii şi succese.
În 22 Mai e ziua fratelui meu mai mare, Roland, iar în 24 Mai e ziua de naştere a fraţilor mei gemeni, Robin şi Raul. Şi să nu uit că e şi ziua de naştere a unei foarte bune prietene din Petroşani, Igărelu Bianca.

Mi-am adus aminte de nişte mesaje de la Vodafone:
"Bună, iată că a venit din nou ziua ta, iar eu vreau să fiu prima care îţi urează sincerul şi căldurosul La Mulţi Ani! În legătură cu cadoul... Îmi pare rău, dar... nu sunt în ţară... Sunt la Paris... De fapt, dacă te uiţi în spatele meu poţi să vezi turnul Eiffel. Eh? îl vezi? Mă... da' dac-aş fi fost în ţarăăăă... dac-aş fi fost în ţarăăăă... Maaamă ce cadou ţi-aş fi făcut... Mama mia... ... Ceva de vis...! Îmi pare rau... dar nu sunt!: -Mişcă... băi!... Ce faci, încurci circulaţia? Ia uite, bă mai vorbeşti şi la mobil! -Oui, oui... Eh... he-he... Ia uite băi... români la Paris... ca să vezi ce coincidenţă... Eh, niste boschetari..Hai... pa... La Mulţi Ani! Hai că mi se termină roaming-ul! Pa... houuuuschhh... nu mai am semnal... paaa... bip..bip..."

"Frate, ce faci fratello? La mulţi ani, să trăieşti... Tot ce-ţi doreşti tu şi alte alea! Ţi-am luat şi un cadou! Un cadou mişto de tot, o să-ţi placă! O să-l vezi diseară! Ţi-am luat juma' de kil de brânză de burduf! Din aia care îţi plăcea ţie când erai mic! Da... e foarte bună! Cred şi eu, la cât m-a costat! Auzi şi tu: juma de kil... un million de lei! Dac-ai mai pomenit aşa ceva... Aaa... şi dacă tot veni vorba: adu şi tu un million de lei diseară când ne vedem, că ştii tu: Frate, frate, da' brânza-i pe bani!"

Ahahahaha! La mulţi ani dragilor! Vă pupicesc pe toţi.

Şi aici o urare de la crazy frog:

joi, 20 mai 2010

Ovidiu Mihăilescu

Poate puţini dintre voi aţi auzit de Ovidiu Mihăilescu. În caz că nu ştiţi puteţi citi aici.
Cum scrie la el pe blog "Susţinător fervent al folkului, al muzicii de calitate, al valorilor adevărate, al Mişcării de Rezistenţă, cantautorul Ovidiu Mihăilescu “deranjează” cât poate prin cântecele sale, prin versurile sale, prin atitudinea sa. Anii cernuţi de sita vieţii i-au dăruit înţelepciune, dar mai presus de toate prieteni şi zâmbete." Mie imi place mult. Când am timp să ascult radio3net.ro şi cer o melodie, sigur e o melodie de-a lui.
Zilele astea am tot ascultat o melodie de-a lui (bine, ascult mai multe, dar melodia asta se potriveşte atât de bine cu timpurile de acum...cu Guvernul, Preşedintele, etc.).
"Deschid televizorul şi el mă muşcă/ Cu o mie de reclame,/ Filme proaste şi emisiuni/ Ce-mi intră-n ochi şi splină/ În adrenalină şi în sângele meu..."
"Traiasca Romania, traiasca si poporul/ Al nostru Preşedinte si sfantul noroi.../ Traiasca Parlamentul, armata si guvernul/ Si un sobor de preoti cantand pe gunoi..."

Ca să vă dovedesc...

Ceva frumos

În dimineaţa aceasta, când mă îndreptam spre servici, am văzut ceva ce mie mi s-a părut extrem de frumos. După atâta ploaie şi noroi, am vazut totuşi şi o pată de culoare. Sper să vă placă şi vouă şi să vă însenineze ziua aşa cum mi s-a întâmplat mie.



marți, 18 mai 2010

Ce vreme...

M-am săturat de vremea asta...Cum draq se face că am ajuns să avem la jumătatea lui Mai temperaturi de 7 grade Celsius dimineaţa şi maxim 14 grade la prânz? Cică încălzire globală...Ha!
De unde? De fapt, pe frigul ăsta sunt oameni care işi dau drumul la centrale, sau mai fac focul...şi da se numeşte tot încălzire! Nu e ea globală dar na...
În ultimele 3-4 zile când am ieşit din casă să merg la servici, a bătut un vânt de mi-a intrat până la oase. Brrrrr
Nu am chef de nimic pe vremea asta, căci îmi produce o stare de somnolenţă...






vineri, 14 mai 2010

O seară cu Skepsis şi Plus Noi

Deşi am fost foarte obosiţi din cauza săptămânii ăsteia agitate, ne-am decis totuşi să mergem la spectacolul prezentat aici.
Am avut noroc cu Adriana care ne-a ţinut locuri căci, spre surprinderea noastră, sala a fost plină. Ne-a pus pe scaune, hârtii cu "REZERVAT"(le-ai scos acasă la imprimantă?).Hihihihi
Ioan Adrian Popa ne-a recitat câteva poezii, după care cei din grupul Skepsis ne-au prezentat o piesă de teatru numită "Trandafirul şi coroana" adaptare după J.P. Boynton. A fost o piesă mai mult psihologică, dar cei din grupul Skepsis au un dar anume (îmi place asta la ei), de a o face mai placută publicului introducându-i o nuanţă de umor. Piesa ne-a făcut să reflectăm la viaţa noastră, care, deşi este plină de greutăţi şi câteodată ne gândim că ce bine ar fi dacă am muri şi am scăpa de necazuri, faţă în faţă cu moartea, nouă ne este frică de ea. De admirat acest grup de tineri actori.
Cum scrie pe fluturaşul împărţit la intrarea în sală: "Cadrul piesei este reprezentat de un bar insignifiant din nord-estul Londrei, în care încep să apară, rând pe rând clienţii necazurilor vieţii. Deşi pare să fie un sfârşit de zi obişnuit, într-un bar nu poţi ştii niciodată cine poate intra...Departe de a fi o comedie, deşi umorul nu lipseşte din intrigă, piesa este una moralistă, desfăşurată într-o atmosferă încărcată de bizar şi atinsă de misticism..."
După piesa de teatru, cei din trupa folk Plus Noi ne-au încântat iarăşi auzul cu ale lor Cântece Crude plus câteva cântece de pe viitorul album (pe care îl aşteptăm cu drag). Le mulţumesc pentru dedicaţia pe care mi-au facut-o.
Apoi grupul Skepsis ne-a prezentat o pantomimă numită "Mihai Viteazul". Nu am mai râs aşa de multă vreme. Felicitări actorilor!
Pun şi câteva poze, dar sunt făcute cu telefonul şi nu sunt clare.













miercuri, 12 mai 2010

Plus Noi - Am Iubit (superbă)

Îmi place foarte mult melodia asta.(Am iubit - Plus Noi). Şi pozele sunt superbe. Felicitări realizatorilor!

luni, 10 mai 2010

Cum stă treaba cu condusul

Azi a fost a patra oară când am condus maşina. Sincer, îmi este puţin teamă dar sper că mă voi obişnui.
Sâmbătă am condus prima oară prin oraş. Avem doi oameni la lucru la gard şi trebuia să îi aducem în Alba. Cum Cristi a suflat vreo 2 beri, i-a liniştit pe cei doi că are cine să-i ducă. Erau ei liniştiţi până le-am zis că va fi a treia oară când voi conduce maşina. Nu m-au crezut până când nu au văzut lămâile în geam (sau mămăligile). Săracii nu ştiau ce să creadă. Deşi am carnet din octombrie 2007, dar nu am mai condus de atunci, am preferat să pun lămâile în geam pentru a-i avertiza pe ceilalţi şoferi că sunt începătoare. Şi zic că am făcut un lucru bun, astfel încât ceilalţi să circule cu atenţie în preajma mea, ei fiind mai experimentaţi(sau nu).
Şi deci vă povesteam eu de cei doi...pornim, şi prin centrul oraşului râdeau de mine că aveam 40 km la oră deşi limita era de 30km/h şi ceilalţi mergeau pe lângă mine cu 60km/h şi ziceau că ce fain ar fi să iau amendă pentru depaşirea vitezei...iar la un moment dat unul dintre ei se apleaca către celălalt şi îi zice: "De ce strangi aşa din dinţi?" Să mor de râs nu alta!
Azi am condus iarăşi, şi aveam şi remorca după mine. Mi-a murit o dată motorul dar na, la început se mai acceptă. Iau piciorul prea repede de pe ambreiaj. Dar o să mă obişnuiesc eu până la urmă că doar nu e capăt de lume! Sper doar ca ceilalţi şoferi să fie îngăduitori şi să nu mă suduie, că doar şi ei au fost începători! Precis o să-mi aud: "Femeie la volan!" Bine că nu sunt şi blondă.:)

P.S.: Avertisment! Azi între orele 15:00-16:00 să nu ieşiţi din casă că iar mă urc la volan. hihihihi

Gomboţi

Găluşte cu prune
500 gr cartofi se fierb în coajă, se curăţă se pisează şi se lasă să se răcească. Apoi se adaugă un ou, sare şi făină cât cuprinde. Se face un rulou din care se taie bucăţi, se întind iar în mijloc se pune o prună la care s-a scos sâmburul şi s-a pus în locul lui un amestec din zahăr cu scorţişoară.
Eu am avut prune din compot. Apoi se lipeşte aluatul de jur-împrejur se mai face în mână ca o bilă, având grijă să nu se desfacă, se mai tăvăleşte prin făină dacă e necesar şi apoi se pune găluşca în apa clocotită.
Într-o cratiţă se căleşte în puţin ulei, pesmetul. După ce l-am luat de pe foc am adăugat nişte zahăr vanilat şi zahăr simplu.
Când găluşca se ridică la suprafaţa apei se ia si se tăvăleşte prin pesmet. Eu nu am pus prea mult zahăr prin pesmet ci am servit în farfurie cu zahăr cu scorţişoară.
Vă doresc poftă bună!






vineri, 7 mai 2010

8 ani cu Skepsis

Joi 13 Mai 2010 la Casa de Cultură a Studenţilor Alba Iulia grupul de teatru Skepsis va prezenta piesa de teatru "Trandafirul şi coroana".
Va fi prezent şi grupul folk "PLUS NOI" care ne vor încânta auzul cu ale lor "Cântece Crude".
Intrarea este liberă, deci vă aşteptăm în număr cât mai mare.


sursa: aici

Floare de Iris...











Floare de iris, floare de colţ
Ne-ai ocrotit, ne-ai dat un rost
Iar când noi nu vom mai fi,
Vă veţi aminti că a fost odată IRIS,
Iar când noi nu vom mai fi,
Vă veţi aminti că a fost odată IRIS,
Iar când noi nu vom mai fi,
Vă veţi aminti că a fost odată IRIS
Pe străzile viselor am alergat
Şi v-am iubit şi v-am cântat
Iar când noi nu vom mai fi,
Iar noaptea va fi zi,
Vă veţi aminti că a fost odată IRIS.
Iar când noi nu vom mai fi,
Vă veţi aminti că a fost odată IRIS,
Iar când noi nu vom mai fi,
Vă veţi aminti că a fost odată IRIS
Iar când noi nu vom mai fi,
Vă veţi aminti,
Că a fost odată IRIS,
Că a fost odată IRIS!




video

miercuri, 5 mai 2010

24 Ianuarie zi liberă?

Am primit un e-mail în care scria că deputatul PDL Dan Radu Zătreanu a iniţiat un proiect legislativ prin care se stabileşte că ziua de 24 ianuarie, când, în 1859, Ţara Românească şi Moldova s-au unit, se declară sărbătoare naţională legală, numită “24 Ianuarie - ZiuaUnirii Principatelor Române”.
Proiectul de lege vizează şi modificarea Codului Muncii, în sensul introducerii acestei zile printre sărbătorile legale în care nu se lucrează.
Iniţiativa adoptată de Comisia de muncă mai prevede că autorităţile şi instituţiile statului vor marca ziua de 24 ianuarie prin “manifestări cultural-educative cu caracter ştiinţific şi evocator”, care vor “evidenţia rolul deosebit al Unirii Principatelor în dezvoltarea pe multiple planuri a României”.
Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de plenul Senatului.(Sursa: Mediafax)

Mie nu mi se pare un motiv de bucurie că ne-am unit cu moldovenii (din contră, aş propune doliu naţional). Eu nu sunt de acord ca ziua de 24 ianuarie să fie zi liberă. Cel puţin nu pe motivul ăsta. Voi ce părere aveţi?

luni, 3 mai 2010

Poze Perpedes 2010

La cerere, mai postez poze de la Perpedes.
Echipa Minus Trei: eu, Cristi, Adriana




Preşedintele Axânte cu dl Vasile



Zoli cu Simina



Nişte săteni...


Trascau Corp Zlatna


Albamont

Săteni de prin Judeţul Aiud...



La proba de alpinism






Raport de tură Perpedes 2010


Nu am mai publicat nimic pe blog pentru că am fost plecaţi la concursul celor de Albamont, Perpedes 2010.

Vineri ne-am hotărât să mergem la Perpedes 2010. Concursul s-a ţinut în Rîmetea-Moara Albamont (în apropierea Centrului Montan Mărioara Puşcaş).

Echipa Minus Trei formată din persoana mea, Cristi şi Adriana.

Ne-am decis ca până în ora 16 să fim deja plecaţi dar binenţeles că nu ne-a reuşit. Aşadar am pornit spre locul de consurs abia la ora 17:30. Drumul a fost bun până în Aiud dar apoi...dezastru. Am auzit că au reparat drumul spre Rîmetea dar îs foarte curioasă ce au reparat la el pentru că este plin de gropi (tranşee, mai bine zis).

Am ajuns la locul de campat cu greu pentru că Adriana nu m-a lăsat să deschid şi geamul de pe partea mea şi a fost o caldură...Ne dăm jos din maşină şi suflăm câte o bere apoi ne hotărâm să montăm corturile. Parcăm maşina în siguranţă în spatele corturilor, pentru că am auzit că va veni în vizită dl Vasile de la Albamont şi că are ce are cu maşinile(le ciocneşte ca pe ouă).

Dăm şi noi mâna cu (dez)organizatorii, ne invită la un păhărel de ceva, o slăninuţă...apoi ne hotărâm să mergem până la crâşmă dar ne răzgândim între timp şi ne întoarcem la corturi. Spre seară ne îndreptăm spre foc. De la cort se auzea ca şi cum ar cânta o fată, dar apropiindu-ne observăm că cetera un băiat (cred...încă nu sunt sigură). Mare e grădina lui Dumnezeu, căci am văzut fel de fel de ciudăţenii şi de ciudaţi. Stăm la foc lângă Fredi, Filip, Zoli şi Simina şi aşteptăm să apară Preşedintele Axânte cu restul trupei. Ce-i drept s-au lăsat aşteptaţi ca vedetele şi au sosit târziu, aproape de miezul nopţii.


A doua zi, ne pregătim pentru proba de regularitate (adica bem o bere şi stăm la soare). Când să plecăm în concurs, organizatorul ne zice că nu mai sunt hărţi, că nu se aştepta să participe 50 de echipe(scuze, scuze)...ne desenează el pe o foaie nişte treburi. În fine eu zic că nu ne-a dat hartă pentru că ştia că suntem buni...

Traseul a fost frumos, vremea a fost bună. În traseu am întâlnit mulţi jenanţi. Era un grup care s-a pierdut iar noi i-am adus pe calea cea bună. Aveau chiar si staţie la ei!

Ne-am mai oprit din când în când (pauzele lungi şi dese cheia marilor succese) iar la un moment dat Cristi începe să rânjească. Oare de ce? Pentru că la văzut pe Radu de la Kogaion Orăştie(care are întotdeauna ceva de-ale gurii la el...bere etc.). După dezmăţ purcedem mai departe. Ne holbăm la parapantişti.
La coborârea de pe traseu eu cu Adriana şi cu Beny-amin încercăm pământul de mai multe ori cu fundul. Dureros...

În sfârşit ajungem la sosire (la Crâşmă) unde am aşteptat foarte mult după foile de la proba de teorie. Ar trebui să facem o chetă să le luăm celor de la Albamont un top de hartie. Nu de alta, dar să stai 30 min, o oră după nişte foi...la 50 de echipe...să nu mai vorbim de hărţi...

La crâşmă stăteau lângă noi nişte săteni beţi care pur şi simplu ne-au scos din pepeni. Ne-am bagat ceva în ele întrebări, am fiscălit ceva pe foaie şi am plecat către corturi.

(Dez)Organizatorii ne-au făcut păpică caldă. Pe lângă tocana de cartofi cu carne au mai pregătit şi fripturică şi mici. Bună idee şi foarte gustoasă. După mâncare, ne-am retras în cort la odihnă. Aproape de noi, behăia unu cu ceva instrument de suflat. Atâtea falseturi nu am mai auzit. După ce îi urăm şi lui cele de cuviinţă, ne îndreptăm atenţia asupra maneliştilor. Cum a fost 1 Mai, au venit zevzecii de manelişti să ne strice liniştea. Şi chiuiau ca turbaţii. Exact lângă cort unii îşi dau drumul la muzică în maşină(cică ca să nu-i mai audă pe manelişti), dar îi spunem să o oprească că şi aşa e prea multă gălăgie. Din păcate am ratat culturalul pentru că am adormit. Dimineaţa am fost la TSA unde ne-am susţinut preşedintele. Axânte preşedinte!

Pe la 12 ne-am hotărât să plecăm spre casă pentru că aveam ceva de lucru.

Ne-am oprit până la Adriana, pentru că ne-a chemat fratele ei la o felie de tort. La mulţi ani, ADI!

Mie una mi-a plăcut această ieşire.(dacă nu erau maneliştii era mult mai bine). Am pus şi câteva
poze. Cetatea de la Colţeşti

Felicitări celor de la A.T.E. Trascău Corp Zlatna pentru locul I.

http://www.trascaucorp.ro/index.php?command=stiri&subcommand=438

Remarcaţii turei:

- Radu care ne-a salvat de la o moarte prin însetare

- Adriana care a hotărât că nu primeşte în gazdă (se referea la Beny-amin)

- Paul de la Aiud (care ne-a mai ghidat pe traseu arătându-ne şi nouă harta)

- Axânte pentru că e un preşedinte de treabă şi conştiincios.

- Rareş de la Cercetaşi pentru că şi-a cerut scuze (scuze...scuze) la Luci de la Albamont (s-a supărat pe Luci pentru că nu i-a dat hartă şi s-a răţoit la el).

Mare de roşu

Mi-a plăcut foarte mult poza aceasta. De fapt este o lalea. E superbă!

Histats